Procedura
Persoanele prejudiciate printr-un act de malpraxis medical se pot adresa fie Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis medical, fie direct instanţei judecătoreşti competente, potrivit legii.
În cazul în care are loc sesizarea Comisiei pentru cazurile de malpraxis medical, aceasta stabileşte prin decizie dacă a fost sau nu un caz de malpraxis medical.
Decizia se comunică persoanelor implicate în termen de 5 zile calendaristice.
Decizia Comisiei poate fi contestată de către asigurător, asigurat sau părţile implicate, la instanţa judecătorească competentă, în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicării acesteia.
În situaţia în care Comisia a stabilit existenţa unei situaţii de malpraxis medical, instanţa judecătorească competentă poate, la cererea persoanei prejudiciate, să oblige persoana responsabilă la plata despăgubirilor.
Iată cum se stabilesc despăgubirile in favoarea persoanei prejudiciate.
Despăgubirile pentru un act de malpraxis medical se pot stabili pe cale amiabilă în cazul în care rezultă cu certitudine răspunderea civilă a asiguratului sau de către instanţa judecătorească in situaţia în care asiguratul, asigurătorul şi persoana prejudiciată nu cad de acord asupra culpei asiguratului sau cu privire la cuantumul şi modalitatea de plată a prejudiciului cauzat printr-un act de malpraxis.
Pacientul sau asiguratul prejudiciat va fi despăgubit de către asigurător în limita sumei asigurate si în raport cu întinderea prejudiciului, în baza hotărârii judecătoreşti definitive, iar în cazul în care prejudiciul depăşeşte suma asigurată, partea vătămată poate pretinde autorului prejudiciului plata diferenţei până la recuperarea integrală a acestuia.
Acordarea despăgubirilor se poate face fie sub forma unei sume globale, fie prin plăţi cu caracter viager sau temporar şi va ţine cont de toate cheltuielile pentru restabilirea sănătăţii.
În cazul în care, după acordarea despăgubirilor, se face dovada unor noi prejudicii având drept cauză acelaşi act de malpraxis, se pot acorda de către instanţa judecătorească despăgubiri suplimentare.
În situaţia în care s-au acordat prestaţii periodice ca formă de reparare a prejudiciului, se poate solicita instanţei judecătoreşti competente mărirea, reducerea cuantumului prestaţiilor sau sistarea plăţii dacă au intervenit modificări corespunzătoare ale stării sănătăţii persoanei prejudiciate.
Despăgubirile pot fi majorate de către instanţă în situaţia în care partea prejudiciată, ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care au fost stabilite despăgubirile, a fost încadrată într-un alt grad de handicap, ca urmare a actului de malpraxis, şi s-a micşorat cuantumul pensiei de invaliditate.
În situaţia în care, ca urmare actului de malpraxis, a avut loc pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă, instanţa de judecată stabileşte, în funcţie de situaţie, modalitatea şi cuantumul despăgubirilor.
În cazul în care persoana prejudiciată este un minor, cuantumul despăgubirilor va fi stabilit de către instanţă, ţinându-se seama de împrejurările de fapt, de îngrijirile pe care aceasta trebuie să le primească, de cheltuielile şi eforturile suplimentare pe care trebuie să le facă pentru dobândirea unei calificări adecvate stării de sănătate şi alte împrejurări ce vor fi stabilite de instanţă.
Cuantumul despăgubirilor poate fi reexaminat la data când persoana s-a încadrat în muncă.
Renunţarea de către părinte, în numele minorului, la despăgubirile cuvenite acestuia nu se poate face decât cu încuviinţarea autorităţii tutelare.
Data de la care se plătesc despăgubirile este aceea a producerii actului de malpraxis. Raporturile dintre asigurat şi asigurător sunt stabilite potrivit clauzelor din contractul de asigurare.
Pentru mai multe detalii ne puteti contacta prin intermediul formularului de contact.
