Decizie CJUE: Contestatia la Executare Poate fi Facuta Oricand. Termenul de 15 zile pentru Contestatia la Executare, Anulat de CJUE

Directiva 93/13/CEE a Consiliului privind clauzele abuzive în contracte încheiate cu consumatorii trebuie interpretată în sensul că se opune unei norme de drept național în temeiul căreia un consumator care a încheiat un contract de credit cu o instituție de credit și împotriva căruia acest profesionist a început o procedură de executare silită este decăzut din dreptul de a invoca existența unor clauze abuzive pentru a contesta procedura menționată după expirarea unui termen de 15 zile de la comunicarea primelor acte ale acestei proceduri, chiar dacă acest consumator are la dispoziție, în temeiul dreptului național, o acțiune în justiție în scopul constatării existenței unor clauze abuzive a cărei introducere nu este supusă niciunui termen, dar a cărei soluție nu produce efecte asupra celei care rezultă din procedura de executare silită și care îi poate fi impusă consumatorului înainte de soluționarea acțiunii în constatarea existenței unor clauze abuzive.

Comisioane abuzive în contractele de împrumut

Pentru aceasta vă oferim ajutorul nostru specializat în această materie. Contactați-ne prin intermediul formularului de contact pentru a obtine o evaluare a cazului sau prin telefon pentru a stabili o întâlnire.
Clauze abuzive banci

Clauze abuzive banci

Care sunt comisioanele percepute abuziv?

Băncile au perceput diferite comisioane abuzive, precum comisioane de administrare, de rezervă sau de risc.

Banca a prevăzut comision de risc asupra creditului, comision care este ilegal şi care trebuie restituit, chiar dacă banca se apără invocând că acest comision este perceput pentru a elimina riscul dat de portofoliul de clienţi sau credite neprofitabile. Faptul că acest comision este stabilit printr-o clauză abuzivă rezultă şi din faptul că, deşi clienţii îşi îndeplinesc obligaţiile, acest commission nu li se restituie, fiind înregistrat de bănci drept venituri din dobânzi.

Un alt comision perceput abuziv este cel de urmărire a riscurilor, calculat la valoarea iniţială a creditului, nu la sold, aşa cum ar trebui. Altfel spus, chiar în situaţia în care consumatorul îşi îndeplineşte întocmai obligaţiile de plată, băncile se vor îmbogăţi „fără justă cauză în defavoarea clienţilor care, cu toate că şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale, vor plăti lunar un comision de urmărire a riscului, fără ca riscul să fie materializat”.

Şi riscul deprecierii garanţiilor şi al neîncasării valorii în cazul vânzării este de asemenea suportat de către împrumutat, care va răspunde cu toate bunurile sale. „Riscul de piaţă trebuie să fie asumat în egală măsură de ambele părţi, atât de bancă, care este jucător profesionist, cât şi de consumator”.

Volksbank a pierdut 90% din procese, iar BCR 75% Băncile pierd tot mai multe procese intentate de clienţi din cauza clauzelor abuzive impuse în contractele de împrumut. Aceste clauze sunt anulabile în instanţă, chiar dacă clientul a semnat actul adiţional în care sunt stipulate.

Directiva nr. 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori. În cadrul litigiilor care au ca obiect o acțiune în constatarea clauzelor abuzive dintr-un contract de credit bancar este de interes, pe lângă Legea nr. 193/2000, și Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Potrivit dispozițiilor art. 7 pct. 2 din Ordonanța de urgență nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori contractul de credit bancar a fost definit ca fiind contractul prin care un creditor (banca sau o instituție financiară similară) acordă, promite sau stipulează posibilitatea de a acorda unui consumator un credit sub formă de împrumut, amânare la plată sau alte facilități financiare similare, cu excepția contractelor pentru prestarea de servicii în mod continuu ori pentru furnizarea de bunuri de același fel, atunci când consumatorul plătește pentru asemenea servicii sau bunuri în rate, pe durata furnizării lor. Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori stabilește că o clauză contractuală ce „nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților”. În anexa la Legea nr. 193/2000 sunt redate, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.

Procedura de constatare a clauzelor abuzive existente într-un contract de credit bancar, comportă două analize diferite, după cum contractul de credit a fost sau nu pus în executare silită.

Dacă suntem în prezența unui contract de credit bancar care nu a fost pus în executare silită, consumatorul are dreptul de a exercita o acțiune în constatare, prin care să solicite instanței de judecată să constate caracterul abuziv al unor clauze contractuale. Potrivit dispozițiilor art. 2502 alin. (2) pct. 3 Cod civil, acțiunea în constatare a caracterului abuziv al unor clauze contractuale este imprescriptibilă. În situația în care reclamantul-consumator solicită și restituirea sumelor de bani plătite în baza clauzelor declarate ca fiind abuzive, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a desființat actul. Aici întâlnim două situații: – dacă solicitarea de restituire are caracter accesoriu, termenul de prescripție nu începe să curgă, întrucât nu a fost pronunțată o hotărâre de constatare a caracterului abuziv și a nulității absolute a clauzei; – dacă solicitarea de restituire este exercitată pe cale principală, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a desființat actul. Sancțiunea care intervine în situația în care instanța de judecată a constatat caracterul abuziv al unor clauze contractuale, este nulitatea absolută: Clauza considerată abuzivă va fi declarată nulă absolut.

În situația în care un contract de credit bancar a fost pus în executare silită consumatorul are dreptul de a exercita o contestație la executare prin care fie solicită anularea executării silite, fie solicită anularea ori îndreptarea actelor de executare, motivat de caracterul abuziv al unor clauze contractuale. Termenul de exercitare al contestației la executare este de 15 zile care începe să curgă de la data la care: – contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă; – cel interesat a primit comunicarea sau înștiințarea privind înființarea popririi și cel mai târziu la data la care s-au efectuat primele rețineri de către terțul poprit în situația în care poprirea fost înființată asupra unor venituri periodice; – debitorul a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația, ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație, pentru situația în care debitorul contesta executarea însăși. În cadrul contestației la executare, reclamantul-consumator are posibilitatea de a solicita suspendarea executării silite sau suspendarea provizorie a executării silite. Potrivit dispozițiilor art. 719 alin. (1) Cod procedură civilă „Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată”. Suspendarea se poate dispune numai dacă, în prealabil, cel ce a solicitat-o, a achitat o cauțiune stabilită de instanța de judecată conform dispozițiilor art. 719 alin. (2) și alin. (3) Cod procedură civilă.